Grădina crudă

  Deși la nivel teoretic știm că e important să respectăm programul de mese, în realitate prea puțini dintre noi au parte zi de zi de un prânz sănătos. Mai mult, la ora actuală prânzul este sărit într-o măsură aproape la fel de mare ca și micul dejun. În mod absolut regretabil. Una dintre cele mai comune scheme practicate azi este aceea în care sărim micul dejun sau mâncăm ceva în fugă. Apoi sărim prânzul și ne păcălim foamea cu un covrig sau ronțăind ceva la birou. Eventual uităm și de apă și bem multă cafea și băuturi carbogazoase și ajungem seara acasă… obosiți, lihniți, iritați, cu o durere pronunțată de cap și o nevoie MARE de dulce. Acest lucru rezultă și din mărturiile medicilor nutriționiști care se confruntă cu obiceiurile alimentare ale pacienților zi de zi. „Mesele regulate au devenit o problemă pentru tot mai multe persoane din cauza programului de lucru. Oamenii sar peste mese și recurg uneori la gustări nesănătoase, doar pentru că le sunt la îndemână. Preferă să mănânce c

  Micul dejun, prima masă a zilei, este și cea mai importantă. Este momentul care dă tonul întregii zile, pentru că masa de dimineață ne oferă energia de care avem nevoie pentru un start bun. Persoanele care nu sar peste micul dejun sunt, în general, mai sănătoase, au o stare de spirit mai bună, sunt mai puțin predispuse la obezitate, se concentrează mai ușor și sunt mult mai eficiente. Rețete pentru un mic dejun sănătos  Nutriționiștii recomandă să alegi un mic dejun bogat în proteine, deoarece consumul acestora dimineața scade pofta de dulce și nevoia de a suplimenta mesele principale cu gustări. Proteinele ne dau senzația de sațietate pe parcursul mai multor ore și reduc nevoia de alte alimente nesănătoase. Pentru persoanele care depun un efort fizic intens, proteinele sunt eficiente în susținerea masei musculare. Pentru a beneficia de toate proprietățile proteinelor, nutriționiștii sugerează să distribui aportul de proteine pe parcursul zilei, începând cu masa de dimineață. Cantita

  Într-o alimentație echilibrată, este foarte important să pui accentul nu numai pe ceea ce consumi, ci și pe momentul în care consumi anumite alimente. Există anumite momente prielnice în care proteinele, carbohidrații și grăsimile sunt mai bine metabolizate în organism, astfel încât acesta poate beneficia cel mai bine de pe urma lor. De aceea, este important să respecți mesele principale ale zilei, dar și gustările dintre mese, pentru a nu te înfometa, dar și pentru a evita mâncatul în exces. Micul - dejun Prima masă a zilei este și cea mai importantă, având un rol deosebit pentru a-ți meținea sănătatea și greutatea optimă. De aici și zicala “ Ia micul dejun ca un rege, prânzul ca un prinț și cina ca un cerșetor”. Micul dejun trebuie să acopere 20-30 % din necesarul zilnic de energie și , de aceea nu poate fi înlocuit de nici o altă masă a zilei. Studiile au demonstrat că nutrienții esențiali pierduți la micul dejun nu sunt compensați la celelalte mese ale zilei. Persoanele care iau

  Ce trebuie să mâncăm pentru a fi sănătoşi? Cum putem slăbi? Care sunt dietele care funcţionează şi de ce? Toate aceste întrebări iscă nesfârşite controverse în rândul publicului, căci în ziua de azi suntem bombardaţi cu informaţii contradictorii. Numeroasele surse de informare (şi de dezinformare) au făcut ca, în prezent, majoritatea oamenilor să aibă senzaţia că ştiinţa nu a obţinut încă răspunsuri clare în ceea ce priveşte cel mai important aspect al vieţii noastre: nutriţia. Această impresie este falsă.  Specialiştii au ajuns la un consens în ceea ce priveşte cea mai mare parte a aspectelor relevante despre dietă şi sănătate, însă o bună parte a publicului nu cunoaşte acest lucru.  Motivul este simplu: mesajele contradictorii care sunt transmise de companii, experţi şi pseudo-experţi pentru a-şi comercializa produsele şi serviciile. Acestea sunt folosite deseori pentru a induce publicului o stare de confuzie cu o rezolvare simplă: „nu e foarte complicat să trăieşti sănătos, trebui

        În ultimii ani, investigaţiile în domeniul nutriţiei s-au concentrat pe efectul pe care îl are dieta asupra prevenirii şi tratării bolilor cardiovasculare, a diabetului, a cancerului şi a obezităţii. Studiile clinice şi epidemiologice au demonstrat că folosirea din abundenţă a fructelor şi a legumelor previne debutul anumitor cancere. Consumul de cereale integrale, seminţe şi fructe oleaginoase reduce excesul de colesterol din sânge şi riscul de infarct miocardic. Alimentele de origine vegetală, bogate în fibre, minerale şi vitamine, aduc în dieta noastră substanţe care, deşi nu   sunt bine înţelese sau clasificate ca nutrienţi, prezintă puternice efecte anticancerigene şi curative în cazul unei palete largi de boli. Aceste substanţe, cunoscute ca substanţe fitochimice, sunt la ora actuală subiectul unui studiu intens şi reprezintă noua frontieră în materie de investigaţie în domeniul nutriţiei. Elementele fitochimice nu se regăsesc decât în alimentele de origine vegetală şi au